... ... Hârtia aurită | Zambetul tau zilnic - traiestezambind.ro

Hârtia aurită

box“Povestea spune că a fost odată un om, care şi-a pedepsit fetiţa în vârstă de 5 ani, pentru că a risipit o hârtie aurie de împachetat,foarte scumpă. Omul stătea rău cu banii şi a devenit şi mai suparat când a văzut că fetiţa a folosit hârtia respectivă ca să decoreze o cutie şi să o puna sub bradul de Crăciun. Cu toate acestea, fetiţa a adus tatălui ei cadoul în dimineaţa următoare spunându-i:

“- Acesta este pentru tine, tăticule”.

Tatăl a fost ruşinat de reacţia lui furioasă de cu o zi în urmă, dar supărarea lui se arătă din nou când vazu ca, de fapt, cutia era goală. El i-a spus pe un ton răspicat:

“- Nu ştiai, domnişoară, că atunci când dai un cadou cuiva, trebuie să pui ceva în el?”

Fetiţa s-a uitat în sus spre tatăl său, cu lacrimi în ochi, şi a zis:

“- Tăticule, cutia nu este goală. Am suflat în ea atâtea săruturi până când s-a umplut.”

Tatăl a rămas uimit şi aşezandu-se în genunchi şi-a îmbrăţişat fetiţa rugând-o să-l ierte pentru supărarea lui fără rost. La scurt timp dupa aceasta, micuţa a murit într-un accident şi se
spune că tatăl ei a ţinut acea cutie aurie langă patul său tot restul vieţii şi de câte ori se simţea descurajat, sau avea de înfruntat situaţii dificile, deschidea cutia şi lua un sărut imaginar care-i dădea putere.

Morala:
Fiecare dintre noi primim o cutie aurie cu dragoste necondiţionată şi săruturi de la copiii noştri, de la familie, de la prieteni. Nu putem avea altceva mai preţios decât asta!

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestShare on LinkedInShare on Tumblr

3 thoughts on “Hârtia aurită

  • 7 December 2012 at 10:36 pm
    Permalink

               Numai cine n-a avut parte de  bucurii nematerializate ( si nici nu le-a luat drept etalon pentru viata, s-ar putea bucura mai mult de  un inel , de exemplu, care , la catva timp de la ocazia  cu care a ajuns pe degetul primitorului, rostogolindu-se , ajunge in gaura  de scurgere de sub cada  si mai departe…Nici macar degetul n-a avut vreme sa-i insemneze existenta scurta , printr-o urma …Cuvintele sincere, gesturile din toata inima , priceperea si dragul cu care se ofera , frumoasele daruri  de alt fel, raman vii si prind glas de la o vreme , strigandu-si  cu aceeasi tarie ,valoarea!…Invatati-va sa cantariti  gesturile , nu bonurile , pe care, uneori s-ar putea sa le gasiti ambalate impreuna cu darul!…Multumesc tuturor celor care nu mi-au mintit sufletul , oferindu-mi… si ii iert pe cei care nici n-au putut pricepe ce imi doresc mai mult!…

  • 15 December 2012 at 11:02 am
    Permalink

    foarte adevarat nimic nu poate inlocui sarutarea de seara, de dimineata si de oricind a copiilor

  • 17 December 2012 at 10:25 pm
    Permalink

    Cine are copii,au o comoara pe care nu o pot aprecia si intelege cei ce nu au aceasta avere,nu cunosc valoarea unui sarut,imbratisari si declaratiei:te iubesc mama,te iubesc tata,va imbratisezi si va simt in inima mea!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *