Am incercat sa scriu carti science fiction si nu mi-a iesit

[blocktext align=”right”]writersblock[/blocktext]Ca si mare amator de carti, ca si cititor avid, mereu am visat sa scriu si eu o carte, sa creez personaje, sa le dau viata, sa descriu o lume noua, sa inventez noi reguli, noi tipuri de a trai, sa creez prin cuvintele mele ceva cu totul nou. Din aceasta cauza mi-au placut mereu cartile science fiction, pentru ca ele nu se ancoreaza in realitate, nu te bazezi pe nimic existent, poti sa creezi totul de la zero, nimic nu te opreste sa iti dai drumul complet liber imaginatiei tale. Dar, inainte sa mergi, trebuie sa te tarasti, inainte sa scrii trebuie sa citesti. Asa se spune, si e cu totul adevarat, am citit o multime de carti science fiction, de diferite tipuri, de la autori cunoscuti, de la oamenii de care nu am auzit mereu, ca sa pot sa cunosc. Cumparam carti science fiction intruna, online, din magazin, anticariate etc.

Am citit foarte multe stiluri, foarte multe povestiri, si am descoperit ca fiecare autor in parte, sau aproape, exista si copiatori, are un stil si un mod de a povesti si de a descrie aparte. Am stiut ca si eu trebuie sa imi creez sau sa imi descopar un stil aparte pentru a putea scrie science fiction. Nu am crezut ca ar fi greu, adica poti sa inventezi tu totul, si sunt o persona cu o imaginatie bogata, asa ca ar fi trebuit sa fie simplu. Prima poveste, ca sa nu ii zic carte science fiction, a fost una foarte scurta, de incercare ca sa zic asa, am fost mandru de ea. Asta pana cand am recitit-o si mi-am dat seama, ca desi cadrul si personajele erau originale, ritmul, tonalitatea si stilul narativ era o copie a cartii science fiction pe care o citeam atunci. Puteam crea lucruri originale, dar nu aveam o “voce” originala, iar ca sa poti sa scrii bine, ca de scris oricine poate scrie, ai nevoie de aceea “voce”.

Am mai incercat sa scriu, nu am renuntat, carti science fiction, nu doar povesti, dar desi am renuntat la obiceiul de a citi in timp ce scriu, nu am fost multumit de ce iesea, fie copiam inconstient stilul unui anumit autor intr-un capitol, al altuia in urmatorul capitol, sau le amestecam si iesea o harabura. Partea proasta era ca povestile, intriga in sine era interesanta. Probabil ca te astepti acum sa iti zic ce am facut ca sa scap de aceasta problema. Nu am raspuns, nici acum nu imi iese, dar continui sa incerc, pentru ca aceea “voce” originala, nu o gasesti, o creezi in timp.

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestShare on LinkedInShare on Tumblr

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeste mai multe:
Pro Plan cu Somon, doar pentru animale?

[blocktext align="right"][/blocktext]Poate ca multi dintre voi o sa faceti ochii mari la acest articol, insa mancarea pentru caini si pisici,

Închide